O discutie cu un taximetrist mi-a schimbat viata

"Imi cer scuze ca v-am chemat pana aici, nu stiu daca aveti loc sa intoarceti... Dar ploua prea tare ca sa vin eu in strada."

"Nu-i problema, domnu'! Gasim noi o solutie."

"Uitati-l pe portar. Va rog sa ne ridicati si noua bariera. Va multumesc! Offf, abia astept sa ajung acasa sa scap de potopul asta..."

"Mda, si pentru mine e ultima cursa. Si a picat numa' bine, ca stau in zona. Suntem vecini de bloc :)"

"Mergeti si dvs acasa, deci? Foaaarte bine."

"Da... da' uite cum e firea omului: ne grabim, vrem sa vina weekendul si de multe ori nu facem nimic nici sambata, nici duminica. Pana la urma, catre ce mergem asa repede?! Si uite-asa trece viata pe langa noi..."

N-am mai zis nimic. Vorbele lui, spuse cu o sinceritate ispasita mi-au lasat un gust amar. Stiam ca avea dreptate si stiam ca trebuia sa fac mici schimbari in viata mea. Cand suntem la munca, ne gandim ca vrem sa treaca ziua mai repede. De fapt, vrem sa treaca toata saptamana mai repede. Avem impresia aproape mereu ca in weekend vom avea timp de toate acele lucruri pe care nu le-am facut in timpul saptamanii. Nimic mai fals.

Vorbele dlui taximetrist m-au bantuit cam doua nopti, pana cand mi-am zis ca trebuie sa fac mici schimbari in viata mea. In fiecare zi, am decis sa dedic cateva momente in plus iubitei, restului familiei, prietenilor sau mie.

Iata ce am facut:

- am sunat acasa in fiecare zi;
- i-am facut iubitei cate un mic cadou in fiecare zi;
- mi-am luat pauza de masa 15-20 de minute in fiecare zi la munca;
- am vorbit cu mama, care e in Italia, mult mai des;
- ne-am invitat prietenii mai des pe la noi;
- am inceput acest blog;
- m-am inscris la The Color Run.

Au mai existat cateva lucruri mai personale, pe care nu le pot impartasi. Dar, per total, vorbele acelea mi-au reamintit ca ceva nu era in regula cu viata mea. Asa ca am inceput sa fac schimbari si am inceput cu unele mici. Abia astept sa vad ce urmeaza! :D  

Ti-a placut acest articol? Da un like la Dreaming Jukebox pe Facebook!